COPIAT DIN DESCRIEREA DOCTORULUI VETERINAR DR. MIRELA NICOLETA MINCU
Tratamentul balonarii la iepuri
[8:09:12 AM] Mirela Nicoleta Mincu: bUNA DIMINEATA
[8:10:08 AM] Mirela Nicoleta Mincu: Pina nu plec, am promis ca postez date in problema balonari la iepuri
Balonarea iepurilor de casa
Balonarea la iepuri apare in general la pui, dar si la iepurii adulti din cauza acumularii de gaze in stomac. Prin fermentarea alimentelor usor alterate cum ar fi trifoiul proaspat, sfecla sau frunzele de sfecla si unele nutreturi inghetate sau putrezite se acumuleaza in stomac gaze de fermentatie.
Simptomele balonarii la iepuri
Iepurii devin agitati, stomacul balonat, iar la o usoara ciocanire cu degetul pe partea stanga a corpului se aude un zgomot asemanator unei tobe. Din cauza problemelor respiratorii si circulatiei aparute, poate survenii o moarte instantanee si neobservata.
Tratamentul balonarii la iepuri
Se poate inlatura balonarea iepurilor prin evacuarea gazelor din stomac de catre medicul veterinar cu ajutorul unei sonde. De asemenea, se mai pot injecta medicamente impotriva crampelor. Se intampla foarte des ca tratamentul sa apara prea tarziu.
Prevenirea balonarii la iepuri
Intotdeauna trebuie acordata foarte multa atentie asupra cantitati de hrana atribuita. Nutreturile inghetate sau putrezite trebuie excluse din alimentatia iepurilor. Schimbarea alimentatiei la iepuri trebuie facuta cu multa atentie, incet si treptat. Asigurarea permanenta a unei cantitati suficiente de fan – fibra vegetala cruda. Alimentatia unilaterala ce are un continut ridicat de albumine duce la instalarea balonarii, iar de foarte multe ori chiar la moartea brusca a iepurasilor.
www.popservice.ro www.ruris.ro www.softwarepse.com www.magazinruris.ro/ e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
www.sfatulbatranilor.ro/forum.php www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
www.facebook.com/groups/580050608756870/ - Biserica GROICA Satul CRUCI
www.facebook.com/groups/6437...37897/?fref=nf Sfantul Parinte Arsenie Boca
Răspunde cu citat Răspunde cu citat
20.06.2014 #2
Adrian Pop
Adrian Pop este conectat acum
Senior Member
Data înscrierii
10.10.2011
Locație
CRAIOVA
Posturi
50.804
Trimite mesaj prin Yahoo la Adrian Pop
[8:25:23 AM] Mirela Nicoleta Mincu: Iata alte tratamente unde sunt incluse medicamente noi si chiar cele vechi precum albastru de metil , de care va spuneam ca tratam noi, pe vremea lui Ceausescu.
[8:26:22 AM] Mirela Nicoleta Mincu: Adevarat , nu erau atitea medicamente,iar problemele majore se intamplau rar si asta poate si din cauza grijii si dragostei fata de bietele animalute.
[8:26:24 AM] Mirela Nicoleta Mincu: - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos.
- acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni.
- Albastru de metilen – de doua ori pe luna.
- 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp)
- 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut
( deparazitare interior)
- pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H
- adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an.
- Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci
- Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici )
- otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv
Nume album:
Boli Ierpuri
Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII
DIAREEATratamente
MIXOHEMOVIROVAC
Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni
Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune.
Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania.
Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC
clotrimazol si mibazon
Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon
enrofloxacina sulotia la 10%.
dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile.
tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect)
Petnil
Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal.
Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii).
Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior.
Vitamm
Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase
Pseudotuberculoza iepurilor
Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva. Evolutia bolii este lenta, iar la necropsie se observa noduli pulmonari, hepatici si splenici.
Holera Iepurilor
Este o boala infectioasa cu evolutie acuta, foarte contagioasa, caracterizata prin: diaree, care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma, la moartea animalului. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave, precum si prin intermediul sobolanilor. Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari, de 41-42°C, respira cu greutate si refuza hrana, iar moartea survine în 3-5 zile. Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar, iar tratamentul se face cu antibiotice. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza, iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). Camerele sau compartimentele si custile, precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. În compartimentele unde a evoluat boala, înainte de populare cu 2-3 zile, în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore, cu toate geamurile, usile si orificiile de admisie a aerului închise. Dupa 24 de ore se deschid usile, geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului, actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului, cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei, care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz.
Enterita mucoida
Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa), reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si, în final, cresterea procentului de mortalitate la 20-30%.
Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0,5 g/l, in apa, timp de 4 zile, sau neomicina, în apa de baut, timp de 4 zile, 0,25 g/l si o?et de vin în apa, 10 ml/l limp de 3-7 zile.
Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena, precum si a conditiilor de microclimat.
Coriza virala
Se manifesta prin stranut, jetaj, tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. Boala evolueaza catre forma cronica. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala.
Mixomatoza
Este o boala contagioasa a iepurilor de casa, produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar, de asemenea, edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati.
Boala se transmite prin contact direct .sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). Incubatia dureaza cea 10 zile, dupa care apar umflaturi ale capului, ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca, sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome; animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. Nu exista tratament specific si, ca urmare, animalele se sacrifica sau se incinereaza, dupa care se face curatenia, dezinsectia, dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei), iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%.
Pasteuroloza
Se manifesta prin stranut, jetaj purulent, bronho-pneumonie si se termina prin moarte, daca tratamentul nu se efectueaza la timp. Boala evolueaza uneori foarte rapid, sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice, foarte lente, în care apar abcesele.
Se fac tratamente colective, în apa de baut, în care se introduce tetraciclina pura 0,5 g/l/cap, timp de 4 zile. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg - 3 zile, sau strepnovil 2 ml - 3 zile.
Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala, ameliorarea conditiilor de microclimat din hala, control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei, De asemenea, obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria.Boli netransmisibile
Bolile netransmisibile la iepurii de casa
Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale, avitaminoze (lipsa unor vitamine), tulburari digestive, îmbolnaviri ale aparatului respirator, pododermatite si degeraturi.
Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor, micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu, determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calci...
[8:42:34 AM] Mirela Nicoleta Mincu: Am niste probleme la leptop. Am sa repun dar sa vad care este problema
[8:47:28 AM] Mirela Nicoleta Mincu: Incerc sa repostez totul dar pe bucati ca nu ma lasa sa pun tot . este f.f. mult ca material
www.popservice.ro www.ruris.ro www.softwarepse.com www.magazinruris.ro/ e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
www.sfatulbatranilor.ro/forum.php www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
www.facebook.com/groups/580050608756870/ - Biserica GROICA Satul CRUCI
www.facebook.com/groups/6437...37897/?fref=nf Sfantul Parinte Arsenie Boca
Răspunde cu citat Răspunde cu citat
03.08.2014 #3
Adrian Pop
Adrian Pop este conectat acum
Senior Member
Data înscrierii
10.10.2011
Locație
CRAIOVA
Posturi
50.804
Trimite mesaj prin Yahoo la Adrian Pop
[9:38:35 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Buna seara
[9:38:58 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Nu stau mult ca nu am terminat ce am de facut dar am citit ca aveti probleme cu iepurii.
[9:39:51 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Pentru ca nu am multe date ca: unde sunt mai multe ,,bube'', amplasrae, daca fac dieree, et., am sa va dau sa ..lecturati ceva
[9:39:55 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Bolile iepurilor de casa
Indiferent de varsta, iepurele de casa este predispus diferitelor boli infectioase, nutritionale, parazitare si micotice, precum si diferitelor afectiuni de reproducere.
Bolile trec usor neobservate la iepurii de exterior, din cauza ca semnele sunt subtile. Detinatorii de iepuri de exterior care au murit spun adesea ca iepurele se simtea bine cand l-au vazut ultima oara, iar apoi “a murit din senin”. Printre bolile care se instaleazd rapid si nu sunt observate la iepurii de exterior se numara:
- Atacul de caldura (infierbantarea excesiva intr-o zi de vara, fapt care duce la moartea iepurelui).
- Pietrele la vezica urinara (incordare in timpul urinarii, posibil cu sange; in acest caz, este necesar examenul veterinar imediat. Si adesea operarea).
- Blocajul cauzat de par (blocajul digestiv brusc care adesea are semne subtile precum scaderea poftei de mancare, excremente mai putine sau mai mici, aspecte deseori neobservate in cazul iepurilor de exterior).
- Pasteureloza (o infectie microbiana care se evidentiaza prin scurgera din ochi si nas, dificultate si respiratie si care necesita ingrijire imediata din partea medicului veterinar).
Printre cele mai frecvent intalnite si cele mai agresive ca evolutie, la iepure se semnaleaza urmatoarele boli:
Boala hemoragica a iepurilor este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza cu predilectie iepurii in varsta de peste 50 de zile si care se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin anorexie, apatie, jetaj spumos-hemoragic sau epistaxis, semne nevroase cu agitatie puternica si tipete inainte de moarte. Masculii sunt mai sensibili. Animalele cu forme clinice se sacrifica, neexistand un tratament specific, iar cele sanatose se vaccineaza de urgenta.
Mixomatoaza iepurelui este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza iepurii de orice varsta. Dupa o perioada de incubatie variabila (4-10 zile), boala debuteaza cu hipertermie (febra) si blefaroconjunctivita sero-mucoasa si apoi muco-purulenta. Ulterior, boala poate evolua sub trei forme:
- forma nodulara, forma principala de manifestare a bolii, se caracterizeaza prin aparitia in tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea capului (pleoape, bot, urechi) si apoi in regiunea organelor genitale, pe abdomen si perianal, a unor tumefactii edematoase, pastoase. Nodulii cresc in mod continuu, deformand regiunile in care se formeaza;
- forma respiratorie este forma cea mai des intalnita la sugari si tineretul intarcat, terminandu-se cu moartea rapida a animalutului;
- maladia butonilor rosii sau negri se constata la iepurii de Angora la 7-10 zile dupa recoltarea parului si se caracterizeaza prin eruptii cutanate, initial, rosii si apoi maroniu-negricioase, situate in zonele depilate.
Animalele depistate sau suspecte de mixomatoza sunt sacrificate.
In scopul prevenirii acestor maladii infecto-contagioase exista un vaccin bivalent contra mixomatozei si hemoragiei septice, care se administreaza de doua ori pe an, primavara si toamna, la iepuri incepand de la varsta de 1 luna.
Leucoza iepurilor sau leucemia limfoblastica este o viroza rara a iepurelui care se manifesta prin simptome putin caracetristice, slabire continua pana la cahexie si marirea in volum a nodulilor limfatici.
Maladiile dentare la iepuri
Trebuie sa stim ca problemele dentare sunt frecvente la iepuri. In acelasi timp, incidenta lor poate fi redusa prin folosirea unei alimentatii adecvate.
Dintii iepurelui. Iepurele are o dentitie care se poate numi originala. El nu poseda canini, dar in spatele incisivilor aflati pe maxilarul superior se gasesc alti doi incisivi auxiliari.
Oricum, incisivii si molarii iepurelui cresc pe tot parcursul vietii sale. Cand vom afla ca aceasta crestere se situeaza intre 8 si 12 cm pe an, vom intelege nevoia vitala a iepurelui de a-si tocii dintii. In legatura cu aceasta trebuie sa mai stim ca iepurele nu este un rozator ! De aici rezulta ca uzura dentara provine mai ales din frecarea generata de miscarea maxilarului inainte si inapoi, in timpul masticatiei.
In general, problemele dentare ale iepurelui provin mai ales de la o uzura anormala, generata de o proasta ocluzie. Se vorbeste de o proasta ocluzie atunci cand dintii de pe maxilarul inferior si superior nu sunt alaturati, si deci nu se pot uza corect, frecandu-se unii de ceilalti.
Aceasta poate avea o origine genetica (forma anormala a maxilarului), traumatica (fracturi), alimentara sau metabolica (lipsa de calciu).
Maladiile dentare pot determina o tocire neregulata a dintilor sau cresterea dintilor in directie anormala. Iregularitatile dintilor determina ranirea gingiilor si a limbii si aparitia abceselor.
Daca nu se iau masuri, maladiile dentare pot avea urmari grave. Molarii neuzati suficient pot impiedica iepurele sa inchida gura si determina pe plan secundar o proasta uzura a incisivilor. Acestia devin din ce in ce mai lungi si apar in afara botului. Acesti incisivi si molari deformati impiedica iepurele sa se hraneasca . De asemenea, datorita presiunii, ei pot incepe sa creasca in sens invers, lezand osul maxilarului.
Pentru a se realiza uzura corecta a dintilor, iepurele trebuie sa mestece intens, un timp cat mai lung posibil. Acest obiectiv este atins daca hrana este saraca in energie dar bogata in fibre. Ea trebuie sa fie in acelasi timp si suficient de abraziva. Cel mai indicat este sa oferim iepurelui granule adaptate nevoilor sale si fan la discretie.
Atentie ! Toate afectiunile prezentate mai sus au o consecinta comuna : iepurele nu mai mananca. Anorexia este mortala in scurt timp pentru iepure. Diagnosticul de proasta ocluzie odata pus, cel mai des prin radiografie, dintii pot fi taiati sau piliti
A. Maladiile infectioase:
Hemoragia septica
Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se elimina, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza
Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori pe an. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista vaccinuri combinate contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor intr-o perfecta stare igienica.
Scabia, Dermatomicoza
Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Aveti grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor. Folositi hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vaselina.
B. Maladiile nutritionale
Maladii digestive
Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. Faceti tot posibilul ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.
Osteoperoza, Rahitul
Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauz...
[9:44:47 PM] Pop Adrian :
www.youtube.com/watch?v=DZfYFhywhRs [9:52:19 PM] Mirela Nicoleta Mincu: ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele. Straduiti-va sa-i hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz.
Hypercalcimia
Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, incercati sa reduceti nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dati mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.
Hypoavitaminoze
Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului.
Dati mai multa mâncare bogata in vitamina A, de exemplu - sfecla rosie si morcov.
Ingrijirea iepurilor bolnavi
Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credeti ca este bolnav, trebuie sa-i izolati pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte animale. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin miinile Dvs. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, va spalati bine mainile. Când iepurii bolnavi sunt luati din casuta, aruncati toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi.
Cand cumparati iepuri noi, ii puneti in casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fiti siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administrati vaccinurile corespunzatoare.
Daca credeti ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu sunteti sigur, adresati-va medicului veterinar. Consultatia lui este mai ieftina decit cumpararea iepurilor noi.
Retineti:
Iepurii care primesc apa curata , mancare buna si sunt intretinuti in incaperi curate, vor fi sanatosi. Ca sa fiti siguri ca ei sunt sanatosi si sa descoperiti bolile la timp, se recomanda sa-i examinati des, cel putin o data la fiecare 2-3 saptamini. Examinati foarte bine ochii, urechile, nasul si organele genitale. Daca observati ca ceva nu este in ordine, izolati animalele ce va trezesc indoieli.
[9:52:39 PM] Mirela Nicoleta Mincu:
Bola Chinezeasca (Boala Hemoragica) la iepuri
Boala chinezeasca este cunoscuta si sub numele de boala hemoragica. Boala hemoragica la iepuri este o boala cauzata de un virus care este forte rezistant. Sursele de infectare la iepuri pot fi prin transmiterea directa de la iepure la iepure, prin furaj sau chiar prin ingrijitorul iepurilor daca acesta are contact cu iepurii infectati. Foarte periculos sunt expozitiile sau targurile unde ajung multi iepuri din diferite locuri laolalta. Bola hemoragica se poate transmite si prin insecte de la un iepure la altul. Simptomele bolii hemoragice la iepuri sunt moarte neasteptata si foarte rapida. Iepurii reproduc un zgomot de speriatura si in cateva secunde acesta moare. In plina dezvoltare a bolii hemoragice la iepuri, acestia prezinta febra, probleme de raspiratie precum si curgerea de sange din nas. Foarte putini iepuri rezista la aceasta boala. Procentajul de scapare este nesemnificativ de mic. Preventiv se poate aplica un vaccin inpreuna cu vaccinul pentru mixomatoza. Exista un vaccin combinat pentru iepuri care se numeste mixohemoragivac. In Romania vaccinul combinat pentru iepuri este produs de Pasteur Bucuresti. Pe [iata externa se gasesc vaccinuri cu efect mult mai bun dar procurarea lor este dificila pentru ca vaccinurile se transporta doar la temperaturi scazute, in recipiente frigorifice.
Mixomatoza este o boala care apare la iepuri din cauza tantarilor , sau alti paraziti, care pot fi in fan sau in furajul cu care se hranesc iepurii. Cand iepurii au mixomatoza (numit si pesta de iepuri), apar bube pe cap iar iepurii incep sa slabeasca. Iepurii care sunt forte bine hraniti pot trece de mixomatoza fara sa moara. Dar iepurii slabi cel mai adesea decedeaza. Mixomatoza poate fi transmisa si de la un iepure la alt iepure. Un alt simptom pe langa bube este acela ca iepurii au probleme de raspiratie si au puroi la ochi. Exista un vaccin preventiv contra bolii mixomatoza pentru iepuri si acest vaccin se aplica de doua ori pe an. Este de preferat ca iepurii sa fie vaccinati in lunile martie si septembrie.
[9:53:04 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Scuze, a sunat telefonul.
[9:54:25 PM] Mirela Nicoleta Mincu:
Boala mai este denumita si Septicemia Hemoragica a iepurilor. De obicei sunt afectate animalele tinere, dar poate afecta si animalele adulte.
Agentul cauzal este cel mai frecvent Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul, supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. Boala evolueaza enzootic sau chiar epizootic, fiind una dintre cele mai pagubitoare boli ale iepurilor.
Clinic, evolueaza sub forma supraacuta, acuta si cronica.
In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 °C), abatere, congestie, dispnee si moarte fulgeratoare in maxim 24 h.
In forma acuta, pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee, jetaj, stranut, raluri si matitate pulmonara. Animalele mor de obicei in 5-8 zile.
Forma cronica apare de obicei la adulti. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. In localizarea nazala (coriza) apare prurit nazal, stranut, jetaj bilateral purulent, dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite, uneori pleuropneumonie. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata, intermusculara, in ganglioni etc. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. Aceasta forma are evolutie lenta, chiar luni de zile, timp in care animalele slabesc si mor prin epuizare.
[9:55:22 PM] Mirela Nicoleta Mincu: ablou morfopatologic.
Forma supraacuta:
- diateza hemoragica
- exudate seroase si serofibrinoase in cavitati
Forma acuta:
- pneumonie crupala cu focare necrotice
- pleurezie
- pericardita serofibrinoasa sau purulenta
- enterita catarala sau hemoragica
Forma cronica:
- cahexie generalizata in organe si tesuturi
- leziuni fibrino -necrotice sau necrotico -purulente in organe (pulmon, uter, etc.) si tesuturi
- puroi in cavitatile nazale
- rani la nivelul botului
- conjunctivite
- cheratite
- abcese multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata, intermusculara sau ganglionara; chiar si uterina.
De la nivelul organelor sau tesuturilor cu leziuni se vor recolta probe in vederea examenului bacteriologic.
Diagnosticul se pune pe baza datelor epizootologice, clinice, morfopatologice si bacteriologice.
Masuri de combatere si profilaxie
In urma stabilirii diagnosticului se declara boala si se instituie asuri de carantina de gradul III in ferma respectiva. Animalele cu forme supraacute si cronice fiind incurabile se pot trata doar cele cu forme mai putin grave. Animalele bolnave se izoleaza si se trateaza cu antibiotice si cu ser antipasteurelic mamifer 5-10 ml; se indeparteaza concomitent si factorii favorizanti.
Pasteureloza iepurilor (septicemia hemoragica a iepurilor), este cea mai grava boala infectioasa a iepurilor de crescatorie. Evolueaza ca enzootii sau epizootii, apare spontan, e favorizata de aceeasi factori de risc.
Infectia se realizeaza pe toate caile: respiratorie, cutanata, digestiva. Iepurele se poate infecta si in contact cu alte tipuri de rozatoare. Mortalitatea e mai ridicata decat la alte specii (50-75%). Boala este produsa de
Pasteurella multocida tipul A3, A7, D4.
Clinic: forma supraacuta are evolutie de la cateva ore, debut brusc. Forma acuta este frecventa, se manifesta
prin sindrom de febra, dispnee, inapetenta.
Forma respiratorie: rinita, pleurita, bronhopneumonie, se termina prin moarte dupa 4 -10 zile, leziuni de tip hemoragic pe mucoasa nazala, sinusuri, pleura, pericard.
Forma abdominala: complicatii cu pasteurele care produc peritonita cu lichid, aderente, moarte in 5 zile, leziuni de hepatita - focare de necroza in ficat. Mucoasa intestinala este hipertrofiata.-forma cronica - catar persistent al mucoaselor capului (coriza)
Forma cutanata: abcese subcutane mai ales in zona submandibulara
Forma articulara
Forma digestiva
Forma cahectizanta - prin actiunea endotoxinelor.
Diagnostic: datorita efectelor piogeno-necrotice, evolutia foarte rapida.
Examen
bacteriologic.Se confunda cu enterotoxiemia produsa de Clostridium perfringens.
Tratament:-nu se fac tratamente profilactice la iepure (o injectie poate declansa pasteureloza).
Profilaxia: asigurarea conditiilor pentru inlaturarea factorilor de risc, introducerea frunzarului de salcie
(contine substante bacteriostatice).
[9:55:49 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Pasteureloza iepurelui
Iepurele de casa este sensibil la frig si la curentii de aer, chiar daca este „imbracat“ in blanita, in cazul in care conditiile de „cazare“ (custile) sunt necorespunzatoare. Cel mai in masura sa dea sfaturi despre modul in care poate fi prevenita imbolnavirea iepurilor este medicul Andrei Butaru, directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Dolj (DSVSA). Acesta ii avertizeaza pe posesorii de animale de casa ca in aceasta perioada iepurii pot fi afectati de tot felul de boli, cel mai frecvent intâlnita fiind pasteureloza. „Pasteureloza, o boala comuna tuturor animalelor de curte, cunoscuta si sub numele de septicemia hemoragica a iepurilor de casa, este o infectie caracterizata prin manifestari de bronhopneumonie si pleuropneumonie“, a precizat Andrei Butaru. Aceasta boala face parte din grupul celor respiratorii, fiind direct legata de parametrii de ambianta, temperatura, curenti de aer, lipsa indelungata a apei si a furajului, conditii zootehnice precare, mult praf, gaze nocive si chiar factorii de stres. Incubatia dureaza 24-72 de ore, iar debutul clinic este tragic.
Pasteureloza se previne, nu se trateaza
Dupa contractarea bolii, initial, animalele par sanatoase, dar in dimineata urmatoare pot fi gasite moarte in custi. De asemenea, Andrei Butaru aminteste câteva dintre simptomele bolii. „Iepurii fac febra (cu temperatura de 41-42 de grade Celsius), sunt tristi, se retrag ghemuiti in coltul custii unde stau cu capul in jos, sunt somnolenti si le atârna urechile. Respiratia animalelor bolnave se accelereaza, mucoasele sunt cianotice, albastre-vinetii. Moartea survine rapid, in mai putin de 12 ore, animalul fiind gasit intins lateral“.
Medicul veterinar recomanda crescatorilor de iepuri sa incerce pe cât posibil sa previna boala, pentru ca o data contractata nu mai poate fi vindecata. Singurul mod de prevenire consta in administrarea urmatoarelor medicamente: Penstrep injectabil + antiinflamator (Dexametazona), Eritrom, Galimicin, Streptomicina, Enrofloxacina, Neomicina, Tetraciclina, Cloramfenicol.
( Nu se fac vaccinuri preventive caci acestea pot declansa boala si in nici un caz posesorii de iepuri nu trebuie sa isi trateze singuri animalele, antibioticele, in special Penicilina si Ampicilina, putând fi deosebit de toxice. )
[9:56:10 PM] Mirela Nicoleta Mincu: n nici un caz posesorii de iepuri nu trebuie sa isi trateze singuri animalele, antibioticele, in special Penicilina si Ampicilina, putând fi deosebit de toxice.
[9:57:47 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Cam asta
[9:58:00 PM] Mirela Nicoleta Mincu: O seara buna sa aveti
[9:58:58 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Sa mai pun si ceva despre mancarea lor
[9:59:24 PM] Mirela Nicoleta Mincu:
Hrana de baza pentru iepuri este fanul uscat. Din cauza ca iepurii au un sistem digestiv destul de complicat, este nevoie ca fanul sa fie de o calitate foarte buna. Nu e voie sa administrati iepurilor un fan care are miros de mucegai sau care are culoarea maro sau galben. Un fan bun care se administreaza la iepuri trebuie sa aiba culoarea verde, trebuie sa miroase bine si trebuie sa fie bine uscat. Daca fanul este mucegait se fac diverse ciuperci in stomacul iepurilor care dauneaza si pot duce la moarte. Furajul pentru iepuri care se gaseste in comert contine de regula vitamine si minerale de care iepurii au nevoie. Furajul de iepuri se poate amesteca cu orz in proportie de 50%.
Deasemena foarte important pentru iepuri este apa. De multe ori am auzit persoane spunand ca iepurii nu beau apa. Este un lucru total gresit. Un iepure are nevoie de aproximativ 500 ml de apa pe zi. Apa trebuie sa fie tot timpul proaspata si de o calitate buna. Din cand in cand se pot administra si morcovi. Iepurii au nevoie de suculente si in timpul iernii cand este mai frig si se poate administra sfecla furajera pe langa morcovi. Daunator pentru iepuri poate fi tot ce este verde si toate felurile de legume ca varza,cartofi, etc. care pot produce balonari intestinale. Deasemena nu este indicat sa administrati iepurilor prea multa paine uscata.
Sunt animale erbivore, putin pretentioase. Alimentatia este un factor esential in mentinerea sanatatii iepurelui.
Iepurii consuma nutreturi de origine vegetala: plante verzi, fibroase uscate, suculente, radacinoase, siloz, furaje concentrate si nutreturi combinate.
Furajele verzi se administreaza dupa palire, deoarece favorizeaza aparitia balonamentului abdominal si a enterotoxiemiei.
Radacinoasele se curata de pamant, se spala abundent, se usuca, administrandu-se tocat.
Cartofii se adminsitreaza numai fierti.
Ratia pe intreaga zi se imparte in tainuri, cea mai copioasa masa administrandu-se seara.
Nutreturile concentrate vor fi administrate sub forma de granule.
Asigurarea apei proaspete in permanenta este un factor esential. Necesarul de apa zilnic este de 0,7 litri/zi la femelele gestante si masculi, de 1,5 litri/zi la femelele in lactatie si de 0,4 litri/zi la tineret. Lipsa apei provoaca o scaderea a aportului de alimente si duce la aparitia imbolnavirilor.
Iepurii ar trebui sa aiba intotdeauna apa proaspata si cât mai multe legume. Adaptarea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul furajelor (in cantitate mai mare, in cazul hranirii cu furaje concentrate sau mai mica, in cazul hranirii cu furaje verzi), de starea de sanatate sau de starea de gestatie.
Betteraves Fourragères O parte din hrana poate fi constituita din: salata, laptuci, varza, telina, napi, conopida, sfecla (frunze si radacini), gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, grâu (verde) sau ovaz. Hrana trebuie sa contina grasimi in cantitati mici. Grasimile sunt necesare in cantitati mai mari in hrana noilor nascuti, dar ele sunt asigurate, in acest caz, de laptele matern, prin alaptare. Nu este recomandata hranirea iepurilor cu alimente bogate in grasimi cum ar fi nucile sau alunele. Crescatorii trebuie sa tina sub control cantitatea de morcov si fructe pe care o ingurciteaza un iepure, deoarece acestea au un continut ridicat de zaharuri. În general, iepurii pot mânca morcovi si fructe (mere, pere, piersici, pepene, struguri, zmeura sau capsuni) la o masa o data la doua zile. Vitaminele A, D, E le sunt necesare indiferent de stadiul de dezvoltare in care s-ar afla animalele.
Nu se recomanda administrarea in hrana iepurilor a urmatoarelor produse: dulciuri, prajituri, mere, pere, pepeni, zmeura, mure, ananas, banane si struguri care sunt bogate in glucide si i-ar putea determina iepurelui diferite tulburari gastro-intestinale.
Nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.
Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp cu o mincare variata si balansata. Dati hrana principala seara pentru ca iepurii maninca mai linistit in timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila care trebuie schimbata in fiecare zi.
Pentru a sti cata hrana sa dati la iepuri, trebuie sa experimentati. Daca ei nu termina toata mincarea pe care le-ati dat-o, data urmatoare dati-le mai putin, in asa fel ca la urma veti afla de ce cantitate ei au nevoie.
In cazul cind nu sunteti sigur daca o anumita planta este buna, nu o folositi si cereti sfatul medicului veterinar in aceasta problema
[10:00:01 PM] Mirela Nicoleta Mincu: o lista cufructelepe care puteti sa i le administrati iepurelui dumneavoastra, sub forma cruda sau deshidratata:
Mere
Afine
Banane uscate
Merisor
Cantalup
Struguri
Pepene zaharos
Portocale
Papaya
Pere
Piersica
Ananas
Zmeura (frunze, tulpini, fructe)
Capsune
Pepene verde
Fructe de paducel
Legume
Anghinare
Sparanghel
Salata verde
Laptuci
Frunze de fasole
Varfuri de sfecla
Sfecla
Radacini de sfecla
Broccoli
Varza de Bruxelles
Varza (frunze exterioare)
Morcovi (varfuri si radacini)
Conopida (frunze exterioare)
Gulie
Telina
Castravete
Andive
Escarole
Ardei verde
Nap
Gulie
Pastarnac
Frunze de mazare
Dovleac
Varfuri de ridiche
Spanac (frunze exterioare)
Sfecla de zahar
Dovlecel
Plante
Anason
Salvie
Salata Bernet
Orz
Busuioc
Coada soricelului
Musetel
Marar
Chimen dulce
Patrunjel
Tarhon
Arpagic (cu moderatie)
Oregano grecesc
Levantica
Lemn de lamai
Sovarv
Mustar
Rozmarin
Menta
Tataneasa
Flori
Galbenele
Papadie (bogata in calciu)
Crin
Garoafa
Margarete
Caprifoi
Liliac
Caltunas
Panseluta
Trifoi rosu
Trandafir
Muscata parfumata
Flori de dovlecei
Begonie
Viola
Violeta
Altele
Ghinda
Lucerna
Alune de fag
Cereale
Studenita
Trifoi
Cruciulita
Grau
Stir
Lucerna
Urzica
Plantain
Seminte de dovleac
Traista ciobanului
Seminte de floarea soarelui
Salcie
Plante otravitoare:
Anemone
Azalee
Caladium
Ciclama
Caldarusa
Mercurul cainelui
Untisor
Umbra noptii
Mac
Buton de aur
Narcisa galbena
Gloria diminetii
Gura leului
Lobelie
Smochine
Bobitei
Philodendron
Rhododendron
Cucuta
Piciorul cocosului
Galbenele de mlastina
Sofran de pajiste
Vasc
Chiparos
Patrunjel salbatic
Dalie
Crizanteme
Nemtisor de munte
Liliac de vale
Lalele
Iris
Cireasa de Ierusalim
Ienupar
Zambila
Lemn cainesc
Mare parte a copacilor carora nu le cad frunzele
Simptomele otravirii
Ingerarea plantelor otravitoare poate va poate afecta animalul de companie in mai multe feluri. Acestea variaza de la deranjamente stomacale pana la moarte.
Simptomele includ: salivare, alergii ale pielii si probleme cardiace si respiratorii; deoarece porcusorii de guineea nu pot sa vomite, stapanii isi dau seama ca ceva nu este in regula, de obicei, prea tarziu. Multi iepuri pot suferi un strs fiziologic dupa indigestia care le-a iritat tractul digestiv.
Primul ajutor in caz de otravire
Diagnosticul poate fi dificil , in afara de cazul in care iepurele este vazut mancand planta. Daca l-ati vazut facand acest lucru, aduceti cu dumneavoastra la medicul veterinar si planta respectiva, pentru ca medicul sa fie capabil sa il trateze mai rapid. De obicei, iepurilor le sunt administrate fluide pentru a ajuta eliminarea rapida a toxinelor din organism.
Incercati sa tineti animalul intr-un mediu cald si linistit, pentru a minimiza efectul socului pe care acesta il sufera.
[10:00:41 PM] Pop Adrian : buna
[10:01:18 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Si cu inmultirea este o problema delicata, cu intarcarea puilor, etc.
[10:01:44 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Cine creste iepuri , asa cum am spus , este foarte mare grija deoarece sunt extrem de sensibili
[10:02:11 PM] Mirela Nicoleta Mincu: În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii. În acest context, trebuie să ştim că:
• iepuroaicele manifestă călduri tot timpul anului;
• în ovarele iepuroaicelor, există permanent foliculi pe cale de maturare, ovulaţia fiind provocată de actul montei;
• femelele în călduri sunt neliniştite, se agită în cuşcă, răscolesc aşternutul, îşi smulg părul de pe abdomen, fac cuib, stau întinse, au organele genitale externe de culoare roşu-aprins, introduse în cuşca masculului, acceptă monta;
• la tineretul femel, prima montă se realizează prin tatonare, după atingerea a 70-75% din greutatea de adult a rasei şi a vârstei optime (tabelul 1);
• la femelele multipare (care au fătat de mai multe ori), pentru programarea la montă, trebuie să se aibă în vedere: numărul de pui fătaţi şi înţărcaţi, starea de întreţinere şi vârsta;
• într-o crescătorie de iepuri, raportul între sexe este de un mascul la 9 femele;
• în vederea montei, femela se introduce în cuşca masculului (niciodată invers);
• după două monte consecutive (la interval de 10 minute între ele), iepuroaica se readuce în cuşca ei;
• masculii pot fi folosiţi la montă două zile consecutive, după care li se asigură o zi de pauză;
• diagnosticul gestaţiei, se poate face prin împerecheri de control la 5-6 zile de la montă, sau prin palparea abdomenului la 10-15 zile după împerechere;
• după o gestaţie de 30-31 zile, femelele fată între 1-12 pui, cu o greutate medie cuprinsă între 50-70 g;
• la 24 ore după fătare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numără puii, se observă viabilitatea lor şi se elimină resturile placentare şi puii morţi;
• în funcţie de sistemul de creştere practicat, puii de iepure de casă se înţarcă la vârste cuprinse între 28-60 de zile.
[10:02:30 PM] Mirela Nicoleta Mincu: Ritmul de reproducere
Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casă într-o crescătorie, trebuie să ţinem cont de condiţiile de creştere asigurate (hrănire şi adăpostire) în cadrul acesteia.
Productivitatea iepuroaicelor dintr-o fermă, estimată prin numărul de pui înţărcaţi pe cuşcă şi pe an, depinde de intervalul între două fătări succesive, de numărul de pui la fătare şi de procentul de supravieţuire a puilor până la înţărcare.
După intervalul de timp între două fătări succesive, ritmul de reproducere poate fi:
• Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic crescătorilor care dispun de condiţii de hrănire şi adăpare precare şi se bazează pe realizarea a două fătări pe an, în urma cărora se obţin 12-18 pui înţărcaţi pe femelă. Un ciclu de reproducere este alcătuit din 30 zile de gestaţie şi 60 zile de alăptare. Cele două cicluri de reproducere însumează 180 zile pe an şi se derulează între 1 martie-15 septembrie.
• Ritmul de reproducere semiintensiv constă în realizarea a 3 fătări pe an, în urma cărora se înţarcă 26-28 pui/femelă. Intervalul între două fătări succesive este de 75 zile (30 zile de gestaţie şi 45 zile de alăptare). Cele trei cicluri de reproducere însumează 325 zile.
• Ritmul de reproducere intensiv se bazează pe realizarea a 4 fătări pe an şi obţinerea a 30-35 pui înţărcaţi/femelă. Durata unui ciclu de reproducţie este de 75 zile, iar femela este în activitate 300 zile/an.
• Ritmul de reproducţie foarte intensiv constă în obţinerea a 6 fătări/an/femelă şi a 36-48 pui înţărcaţi/an/femelă. Fătările au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaţie şi 30 zile de alăptare), iar femela este în activitate 360 zile/an.
În funcţie de ritmul de reproducere ales se întocmeşte în fermă un plan de montă şi fătări (tab. 2).
[10:02:57 PM] Mirela Nicoleta Mincu:
Tabel I Caracteristici reproductive
